De ce a ignorat justiția fraudele reclamate de un medic la examenul de specialitate

Un medic din Arad a încercat, în zadar, să demaște fraudarea unui concurs privind dobândirea specializării, toate plângerile și petițiile sale fiind respinse de autorități. Nemulțumit că s-a copiat la examen, a reclamat membrii comisiei de examen pentru abuz în serviciu. Ancheta a fost clasată de procurori, pe motiv că faptele nu reprezintă un abuz în serviciu.

Examenul de obținere a titlului de medic organizat de Ministerul Sănătății în toamna 2017 a fost marcat de un scandal înregistrat la centrul universitar Timișoara, unde unul dintre candidații pentru dobândirea specializării în chirurgie a reclamat faptului că mai mulți colegi au copiat folosindu-se de telefoanele mobile.  

În plângerile adresate atât Ministerului Sănătății, cât și Parchetului General, medicul a descris modul în care s-a desfășurat examenul, înaintând și o înregistrare a unei discuții telefonice, purtate cu un alt candidat, în care acesta vorbea despre „cutuma” copiatului la examen precum și despre formalismul celorlalte probe.

Este invitat să copieze, dar refuză

Sesiunea din 2017 a examenului pentru specialitate s-a desfășurat pe 18 octombrie. Pentru specialitatea chirurgie, la Timișoara, concurau zece candidați. Printre aceștia și medicul C.C., din Arad. După ce au intrat în sala de examen și au primit subiectele, în încăpere a mai rămas un singur membru al comisiei de concurs – secretarul.

„După plecarea medicilor din comisie, ceilalți concurenți au început să copieze de pe telefoanele mobile, fără nicio teamă. După vreo zece minute, secretarul comisiei i-a făcut semn petentului (medicul reclamant – n.r.) că poate copia și el”, a precizat avocatul medicului C.C. în instanță.

Candidatul încurajat să tragă și el un ochi pe telefon a refuzat. A doua zi, după afișarea rezultatelor, a constatat că a luat nota 3,85, toți ceilalți colegi promovând proba cu note cuprinse între 7,27 și 8,86.

Medicului declarat respins i s-a arătat lucrarea și baremul de corectare, spunându-i-se că a rezolvat incomplet subiectele. I s-a comunicat că poate face contestație, însă, susține el, a preferat să nu facă, deoarece a echivalat contestația cu o reclamație în care ar fi trebuit să dovedească toate afirmațiile.

Înregistrarea, probă la dosar

Ajuns acasă, medicul l-a sunat pe unul dintre participanții la examen, înregistrând convorbirea. În discuția telefonică, acesta face vorbire despre existența unei cutume legate de examen. 

„Candidații își salvează în telefon o parte din tematica de examen (se face vorbire despre existența unor conspecte, a unei cărți în format pdf care conține prezentări de caz), iar secretarul comisiei ar fi cel care este lăsat în sala de examen, acesta fiind cel care le permite candidaților să mai «arunce un ochi». Acesta ar fi «ajutorul» pe care comisia îl dă candidaților participanți la examen”, se arată în Hotărârea Judecătoriei Timișoara.

În înregistrarea telefonică, medicul picat la examen își întreabă colegul dacă nu trebuie intervenit pe lângă vreunul dintre membrii comisiei, însă acesta neagă: „așa ceva nu cred că există, nu, nu”. Medicul insistă, dar primește același răspuns negativ: „nu tră să dai nimica”.

Oficial: nicio neregulă

Ancheta administrativă desfășurată de Ministerul Sănătății ca urmare a sesizării înaintate de medicul din Timișoara a infirmat existența vreunei nereguli, concluzia fiind: „examenul s-a desfășurat în conformitate cu procedura de examen”.

După trei ani de cercetări, la sfârșitul anului trecut, procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara au finalizat ancheta în acest caz, cu soluția de clasare. 

Nemulțumit, medicul-reclamant a formulat plângere, însă soluția a fost menținută de prim-procurorul unității de parchet.

Medicul, decis să lupte până la capăt pentru demascarea fraudei, a formulat plângere și împotriva ordonanței de clasare validată de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara, pe 7 ianuarie anul curent.

Medicul reclamant: o anchetă formală

În plângerea înaintată Judecătoriei Timișoara, medicul a reclamat că procurorii nu au fost interesați de aflarea adevărului. În cursul anchetei au fost audiați membrii comisiei de examinare și cinci dintre candidați, luându-se declarații scrise cu privire la existența faptelor reclamate.

„Din cuprinsul întrebărilor adresate membrilor comisiei de examinare cât și celor cinci candidați reiese că organele de urmărire penală au făcut o anchetă neconcordantă cu dispozițiile legale, fără a uza de întrebările cuvenite în scopul aflării adevărului în ceea ce privește faptele reclamate, întrebările adresate fiind formale, cu scopul vădit de a compromite parcursul anchetei”, a invocat medicul în plângerea înaintată instanței. 

În opinia sa, procurorii nu au ținut cont de faptul că medicii din comisia de examinare au calitatea de funcționari publici, iar prin neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu cu privire la desfășurarea examenului în condiții legale, mai exact a metodologiei de examen, aceștia s-au făcut vinovați de săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, producându-i o vătămare atât materială, cât și morală.

<strong>Plângerea medicului a fost respinsă și de Judecătoria Timișoara pe 8 aprilie, soluția de clasare rămânând definitivă.</strong>

Soluția definitivă a instanței: nu este abuz în serviciu

În motivarea hotărârii, instanța de judecată face referire la noua definiție a infracțiunii de abuz în serviciu, adoptată de Curtea Constituțională în 2016. Prin decizia 405/2016 a Curții Constituționale a fost restrânsă sfera actelor abuzive numai la cele prin care au fost încălcate atribuțiile de serviciu prevăzute explicit în lege, ordonanță a guvernului sau ordonanță de urgență a guvernului.

Au fost scoase din sfera incriminării actele nelegale sau defectuoase care au fost comise prin încălcarea atribuțiilor de serviciu prevăzute doar în acte normative care nu constituie legislație primară (de exemplu, hotărâri de guvern, ordine ale miniștrilor, regulamente interne, coduri deontologice).

Cum în cazul de față metodologia examenului de specialitate a fost adoptată prin ordin de ministru, și nu prin lege, nu au fost considerate abuz în serviciu.  

În cuprinsul metodologiei se menționa că în timpul probei scrise candidații nu au voie să păstreze cărți, cursuri sau orice alte materiale informative sau de comunicare (telefon, laptop etc.), candidații urmând a fi supravegheați. De asemenea, era prevăzută obligația ca în prima jumătate de oră de la începerea examenului niciun candidat sau membru al comisiei să nu părăsească sala de examen.

„Ceea ce ar fi putut încălca membrii comisiei erau dispozițiile cuprinse în ordinul care aproba metodologia de concurs, ordin al ministrului care nu face parte din legislația primară. Legislația menționată scoate din sfera dreptului penal o eventuală încălcare de către membrii comisiei de examen a obligațiilor pe care le aveau în această calitate, obligații prevăzute de ordinul de aprobare a metodologiei”, au invocat magistrații Judecătoriei Timișoara.

Față de conținutul înregistrării telefonice, instanța a apreciat că nu se mai impunea continuarea cercetărilor, deoarece „aspectele prezentate de acesta în convorbirea telefonică nu aduc elemente din care să reiasă eventuale încălcări ale unor obligații cuprinse în legislația primară”. 

Medicul care povestea în discuția telefonică despre copiatul la examen nu a fost audiat în cursul anchetei.

vezi articolul original aici
Author: Ranghel Ciprian
Link sursa știre: {authorlink}
Data articol: 06/06/2021
Ora știre: 9:02 AM